Am vorbit despre curaj. Curajul de a cere. Curajul de a spune: „Și eu contez.” Despre cum, uneori, nu lipsa drepturilor ne înfrânge, ci lipsa curajului de a le cere.
Am observat cum minciuna doare mai tare când ne atinge direct
și cum se estompează când nu e despre noi.
Am vorbit despre cum stăm uneori spectatori la propriile noastre vieți.
Cum lăsăm pe alții să ne fie vocea.
Să ne definească granițele.
Să spună ce merităm și cât valorează tăcerile noastre.
Adevărata îndrăzneală nu e în vorbe.
E în gesturile mici.
În clipa în care spui „nu” și rămâi, chiar dacă ți-e frică.
În momentul în care te ridici pentru tine, nu pentru că ai șanse să câștigi,
ci pentru că nu mai poți sta jos fără să te pierzi.